Bătălia pentru o bancă globală de apărare. Cu cât ar putea contribui statele la noul fond de 100 de miliarde de euro

Canada încearcă să pună bazele unei noi instituții financiare internaționale care să ajute statele aliate să își finanțeze investițiile în apărare, într-un moment în care guvernele occidentale își majorează cheltuielile militare. Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) urmărește să mobilizeze aproximativ 100 de miliarde de euro, bani care ar urma să fie utilizați pentru împrumuturi acordate guvernelor și companiilor din industria de apărare, dar și pentru garantarea finanțărilor destinate firmelor mai mici.

Canada vrea să strângă 100 de miliarde de euro pentru reînarmarea aliaților Foto: arhivă

Proiectul are deja sprijinul a nouă țări, printre care România, însă câteva dintre cele mai mari economii occidentale nu s-au angajat până acum să participe. Canada speră să convingă noi membri înainte de semnarea acordului de constituire, programată pentru această toamnă.

România, printre statele care susțin proiectul

Alături de Canada, care urmează să găzduiască sediul instituției, sprijinul pentru DSRB a fost exprimat până acum de Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina.

Banca ar urma să pornească de la un capital vărsat de aproximativ 20 de miliarde de euro și să aibă capacitatea de a mobiliza ulterior alte 80 de miliarde de euro. Până în august, statele implicate în proiect își asumaseră angajamente de aproximativ 5 miliarde de euro, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile.

Pentru țările participante, contribuția inițială ar putea fi semnificativă. Statelor mai mari li s-a cerut să contribuie cu aproximativ 1 miliard de euro, sumă care ar putea fi plătită pe parcursul a trei ani, scrie Reuters.

Canada continuă în prezent discuțiile cu alte guverne, în încercarea de a forma un grup mai larg de membri fondatori.

O bancă pentru finanțarea reînarmării

Ideea din spatele DSRB este de a crea o instituție care să poată împrumuta bani la costuri reduse pentru proiecte din domeniul apărării. Banca ar putea finanța atât guverne, cât și companii din industria de apărare și ar urma să ofere garanții pentru creditorii dispuși să finanțeze firme mai mici, care sunt considerate în mod normal debitori cu un grad mai ridicat de risc.

Proiectul apare într-un moment în care statele europene își majorează bugetele pentru apărare, după ani în care cheltuielile militare au fost menținute la niveluri relativ reduse în multe țări.

Creșterea investițiilor este legată în primul rând de schimbarea mediului de securitate european după invazia Rusiei în Ucraina, dar și de presiunile venite din partea administrației americane pentru ca aliații europeni să își asume o parte mai mare din costurile apărării comune.

Fondatorul DSRB, Rob Murray, fost ofițer al armatei britanice și fost responsabil pentru inovare în cadrul NATO, susține că noua instituție ar putea contribui la dezvoltarea industriei europene de apărare, nu doar la finanțarea unor achiziții militare.

Investițiile suplimentare ar putea însemna, în această viziune, fabrici noi, tehnologii, locuri de muncă specializate și lanțuri de aprovizionare mai puternice.

De ce este important ratingul AAA

Una dintre principalele mize pentru DSRB este obținerea unui rating de credit AAA. Un asemenea rating ar permite instituției să se împrumute la costuri cât mai reduse și, implicit, să ofere finanțare mai ieftină beneficiarilor săi.

Problema este că, pentru o instituție financiară multilaterală aflată la început, credibilitatea financiară depinde în mare măsură de puterea statelor care o susțin.

Germania, Marea Britanie și alte state din G7 nu au decis până acum să participe, iar absența unor economii mari ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea băncii de a obține ratingul urmărit.

William Perraudin, director general al companiei de analiză Risk Control, consideră că pentru a convinge agențiile de rating este nevoie de participarea mai multor guverne importante.

În același timp, pentru marile economii europene există o problemă suplimentară. State precum Germania sau Marea Britanie se pot împrumuta deja la costuri relativ reduse pe piețele internaționale, ceea ce face mai dificil de justificat contribuția la capitalul unei noi instituții.

Pentru companiile din industria de apărare, însă, situația este diferită. Participarea statelor lor la DSRB le-ar putea oferi acces la o nouă sursă de finanțare.

DSRB trebuie să își găsească locul între inițiativele existente

Un alt obstacol îl reprezintă existența unor programe de finanțare a apărării deja lansate sau aflate în pregătire.

Uniunea Europeană a lansat în 2025 programul SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, destinat investițiilor în apărare. Marea Britanie lucrează, la rândul său, la un Mecanism Multilateral de Apărare împreună cu Olanda, Finlanda și Polonia, cu accent pe achiziții comune.

Mai multe persoane familiarizate cu discuțiile privind DSRB au indicat posibilitatea unei suprapuneri între aceste inițiative drept unul dintre motivele pentru care unele state ezită să se alăture noii bănci.

Susținătorii DSRB susțin însă că instituția ar avea un rol diferit. Spre deosebire de mecanismele existente, banca ar urma să fie o instituție financiară permanentă, capabilă să ofere finanțare pentru proiecte de apărare indiferent de metoda prin care sunt realizate achizițiile.

Marea Britanie ar putea schimba poziția

Canada speră în special să convingă Marea Britanie să își reconsidere poziția. Londra a refuzat până acum să participe, invocând preocupări legate de raportul dintre costuri și beneficii.

Noul guvern britanic pare însă mai deschis față de proiect. Ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, a descris DSRB drept un mecanism interesant și inovator și a afirmat că nu vede banca și mecanismul multilateral britanic ca fiind neapărat concurente.

O eventuală participare britanică ar putea avea efecte și asupra Germaniei. Potrivit lui Linus Terhorst, de la Royal United Services Institute, implicarea Londrei ar putea determina industria germană de apărare să exercite presiuni suplimentare asupra guvernului de la Berlin pentru a participa.

Germania nu și-a schimbat însă poziția. Ministerul german de Finanțe a precizat că țara participă în continuare ca observator la discuțiile privind DSRB și analizează rezultatul acestora. Japonia nu a luat nici ea o decizie privind participarea.

Industria de apărare face presiuni pentru aderare

Companiile britanice și germane din industria de apărare încearcă deja să își convingă guvernele să intre în proiect.

În cazul Marii Britanii, reprezentanții industriei avertizează că firmele britanice ar putea pierde accesul la proiecte finanțate prin DSRB dacă Londra rămâne în afara instituției.

În paralel, mai multe bănci internaționale sprijină procesul de înființare a DSRB. Aproximativ o duzină de instituții financiare, printre care JPMorgan și Deutsche Bank, au oferit finanțare sau servicii pentru susținerea proiectului, potrivit unei persoane apropiate situației.

Băncile ar putea beneficia ulterior de comisioanele obținute din organizarea finanțărilor pentru proiectele susținute de noua instituție.

Canada este pregătită să înceapă cu grupul actual

Ottawa nu intenționează să aștepte la nesfârșit decizia marilor economii. Canada este pregătită să lanseze DSRB împreună cu actualul grup de state susținătoare, urmând ca alte țări să poată adera ulterior.

Pentru o instituție care își propune să ajungă la o capacitate financiară de 100 de miliarde de euro, extinderea numărului de membri va fi însă esențială. Participarea unor economii mari ar putea consolida atât capacitatea de finanțare, cât și șansele de obținere a ratingului AAA.

În acest moment, proiectul se află între ambiția de a deveni o nouă instituție financiară pentru apărarea aliaților și necesitatea de a convinge statele cu cele mai solide economii că merită să investească în ea.

Pentru România, care se numără deja printre statele fondatoare, miza este legată atât de participarea la noua arhitectură financiară a apărării, cât și de posibilitatea ca industria națională de profil să aibă acces la proiectele și finanțările unei instituții care își propune să mobilizeze în timp până la 100 de miliarde de euro.